Copilul care a rămas cu bunica/bunicul are un comportament agresiv. Ce facem?

Copilul care a rămas cu bunica/bunicul are un comportament agresiv. Ce facem?

Întrebarea dvs.:

Am primit o întrebare ce se referă la comportamentul unei fetițe care a rămas cu bunica, iar mama este plecată peste hotare. Cei din jur observă că se simte lipsa mamei, fetița a adoptat un comportament mai agresiv. Ce poate fi făcut în această situație?

Răspunsul nostru:

Comportamente agresive ale copiilor, părinții cărora sunt plecați la muncă peste hotare, deseori sunt semnalate de persoanele în grija cărora se află, de cadre didactice. Copiii se revoltă verbal, refuză sau ignoră să realizeze anumite sarcini, vorbesc brutal cu cei apropiați, ori se angajează în acțiuni fizic agresive – lovesc, împing, aruncă/strică obiecte.

Agresivitatea, de cele mai dese ori, este comportamentul reactiv de adaptare la situații amenințătoare, frustrante. Emoțiile și trăirile negative, cum ar fi frustrarea, supărarea, dezamăgirea, nemulțumirea, furia adesea sunt exprimate prin conduite agresive.

Copiii, părinții cărora sunt plecați, se confruntă cu diverse situații stresante, conflicte cu semenii, cu adulții. Fiind nepregătiți emoțional și comportamental pentru a face față provocărilor, copiii aleg acele comportamente care sunt la îndemână. Agresivitatea este unul din comportamentele primare pentru supraviețuire.

În cazul multor copii, agresivitatea lor poate fi o modalitate de a atrage atenția sau poate fi o simplă provocare. Uneori copiii folosesc comportamentele agresive pentru a câștiga o identitate proprie, alteori se simt pur și simplu neglijați. Unii copii nu au încredere în ceilalți, se simt amenințați și încearcă să-și reducă emoțiile negative prin izbucniri de furie. Alții fiind foarte sensibili la critici și amenințări, încearcă să câștige respect cu ajutorul agresivității.

Evitați:

  • Amenințările și pedepsele care, de fapt, nu reduc, dar întăresc agresivitatea copilului.
  • Judecarea copilului pentru comportamentul nepotrivit.
  • Etichetările, cum ar fi „Ești un copil ratat”, „Ești foarte rău”.
  • Să cereți explicație de la copil de ce s-a comportat în așa fel.

Ce faceți?

  • În primul rând identificați care sunt adevăratele motive ale comportamentului agresiv.
  • Descoperiți nevoile nesatisfăcute ale copilului, care ar putea fi un motiv al agresivității, și încercați să găsiți soluții optime pentru a le satisface.
  • Spuneți-i copilului că este în regulă să simtă orice, dar nu să facă orice. Furia, ura, disprețul și alte emoții negative sunt perfect normale și apar în multe situații din viața fiecăruia dintre noi.
  • Învățați copilul cum să-și exprime constructiv emoțiile negative. Orice emoție vrea să fie exteriorizată și aceasta poate fi făcută prin mai multe modalități: relaxarea respirației, distanțarea de situația amenințătoare, număratul până la 10-20, exerciții fizice, plimbarea în aer liber etc. Exprimarea verbală cu mesaje „Eu” sunt potrivite: de ex. „Sunt supărată, pentru că nu reușesc să acord timp suficient temelor pentru acasă. Aș vrea mai puțin să mă ocup de gospodărie.”
  • Acordați mai multă atenție comportamentelor pozitive. Încurajați, apreciați succesele.
  • Dacă copilul este înzestrat cu multă energie, ajutați-l să-și folosească resursele în scopuri pozitive.
  • Ajutați copilul să-și cunoască și recunoască lumea sa afectivă, să vorbească liber despre interese, pasiuni, curiozități.
  • Stabiliți reguli și limite bine definite, corespunzătoare vârstei copilului. Fiți consecvenți în respectarea acestora.
  • Fiți model pozitiv în exprimarea emoțiilor, în gestionarea conflictelor, în depășirea situațiilor stresante.

Vă încurajăm să vedeți mai multe întrebări și răspunsuri despre copii, pentru părinții care pleacă peste hotare, pe această pagină https://farahotare.md/sunt-parinte/, inclusiv „Cum să înțeleg diferite reacții ale copilului meu odată ce a aflat despre intenția mea de a pleca?”

Campania de informare „Familii fără hotare” este deschisă tuturor celor interesați de protecția copilului în contextul migrației. Sunt binevenite întrebări dvs. referitoare la relația copil-părinte/persoana în grija căreia se află, comunicarea cu copilul, dezvoltarea copilului și altele. În același timp, dacă aveți întrebări de alt ordin, referitoare la fenomenul migrației, vom fi bucuroși să vă redirecționăm spre alte organizații, servicii etc. (precum NEXUS, Biroul pentru Relații cu Diaspora, Portal informațional în domeniul migrației, Organizaţia Internaţională pentru Migrare).